In timp ce unii dintre noi continua sa priveasca internetul doar ca pe o modalitate de a pierde timpul, altii depun eforturi sustinute pentru ca accesul la internet sa devina un drept fundamental.

Pentru ei internetul a devenit mijlocul de iluminare cu cel mai mare potential creat vreodata, dupa cum a declarat de curand si Dr Hamadoun Toure  – secretar general al Uniunii Internationale a Telecomunicatiilor.

“The internet is the most powerful potential source of enlightenment ever created.” ( sursa: BBC News)

Dr Hamadoun Toure recomanda sa adaugam internetul pe lista principalelor elemente de infrastructura. Eu sunt un simplu cetatean – ca sa nu mai spun … alegator. Nu imi sta in putinta sa astup nici o grupa din carosabil. Nu imi sta in putinta sa construiesc o groapa ecologica. Nu imi sta in putinta sa construiesc o toaleta publica. Nu imi sta in putinta sa asigur un sistem de protectie sociala acceptabil. Dar … imi sta in putinta sa ma ingrijesc de aceasta mica bucatica de internet care poate fi gasita la staupenet.ro.

Indiferent de cat de bun este drumul, daca la destinatie gasim doar o darapanatura, nu-si va intoarce nimeni ochii catre ea. Vom continua sa fim la fel de izolati. La fel este si pe internet. De bine de rau, nu ne putem vaita de calitatea serviciilor de furnizare internet – avem banda / e stabil chiar si pe vreme rea. Depinde de noi ce construim pe el, depinde de noi ce postam si cum utilizam informatiile postate de altii.

Mediul online este al nostru, al tuturor. Aici nu mai putem da vina pe vre-un politician pentru ca a facut ce e bine doar pentru el. Fiecaruia dintre noi ne sta in putinta sa imbunatatim mediul online romanesc – indiferent daca suntem un simplu utilizator sau businessmen online.

Internetul are potential. Mai devreme sau mai tarziu, generatiile noastre vor fi nevoite sa dea socoteala pentru atitudinea pe care am avut-o fata de el si nu ne vom mai putea ascunde in spatele celor pe care i-am votat. Eu am ales sa ingrijesc de aceasta mica gradina, in speranta ca cele scrise ii vor fi de folos cuiva.

Inainte sa citesti mai departe, te rog foarte mult sa dai un refresh la aceasta pagina si sa cronometrezi in cat timp se incarca. Si mai da … si mai da … si tot asa … pana cand dai de 1000 de ori refresh. Sincer, nu cred ca ai dat nici macar un refresh.

Mai fratilor, NU mai trimiteti newsletter cu fisiere atasate de peste 1MB. Am inceput sa primesc din ce in ce mai des newslettere cu fotografii direct de pe aparatul foto, cu catalogul de produse in format pdf (a se citi fisierul pregatit pentru tipar), cu fisiere word care aveau inserate cine mai stie elemente generate cu alte programe. Inca nu am primit si fisiere video. Trec pe langa faptul ca imi consuma banda de pomana, dar nu de putine ori sunt anuntat telefonic ca mi sa trimis un email important (cateva randuri text, far nici un attach) si dau send / receive si … astept … si astept … si astept … si astept pana cand se incarca un amarat de newsletter trimis de un necunoscut care mi-a gasit una din adresele de e-mail publice.

In mod normal, un newsletter NU contine nici un fisier in attach. Daca vrei sa-mi pui la dispozitie informatii suplimentare posteaza-le pe un server si adauga un link catre ele – daca te bate gandul sa-mi trimiti un fisier video, posteaza-l pe youtube si trimite-mi link-ul.

Eu recomand celor care doresc sa-si achizitioneze un domeniu *.ro sa il cumpere direct de la rotld.ro. Pretul e putin mai mare decat la unii pateneri ai sai, nu trimit factura, daca vrei sa fie activat mai repede trebuie sa le trimiti dovada platii – dar nu imi plac intermediarii in acest caz.

Coincindenta sau nu – in momentul in care mi-a fost semnalat articolul  Hostway Romania solicita schimbarea practicilor abuzive ale RoTLD, eram impreuna cu un partener si completam formularul de la rotld.ro pentru achizitia unui domeniu. Ii explicasem deja ca domeniul *.ro este achizitionat pe viata, conform prevederilor legale in vigoare. Atunci a ridicat din umeri si a afirmat mahnit “Suntem in Romania. Tara tuturor posibilitatilor si a tururor abuzurilor”. Pentru a destinde putin atmosfera, am deschis pagina si am lecturat articolul impreuna. Chiar daca subscriu la unele nemultumiri specificate de catre cei de la Hostway, am ramas surprins cand am fost intrebat: “Intelegi unde este curcanul?” curcan … internet … broker … abuz … aaaa … Ciocoi vechi si noi – Nicolae Filimon  … comision … am inteles ce e curcanul, dar … am ridicat neputincios din umeri – nu il regaseam in context.

Si asa a inceput o lectie despre cum se fac bani din taxe, fara sa iti asumi nici cea mai mica responsabilitate. Teoretic e simplu, iar practic e si mai simplu daca esti in momentul potrivit la locul potrivit.

Cu mentiunea ca este doar o parere personala, a unui tanar pe care nu il interseaza luptele de culise de la RoTLD, el a afirmat ca “curcanul” este tocmai aceasta taxa anuala sau … macar un comision destul de mare din aceasta taxa pentru cei care au inregistrat domeniul.

In situatia in care se va ajunge sa platim o taxa anuala pentru domeniile *.ro, ti se pare corect ca cei care au inregistrat domeniile sa ia un comision din aceasta taxa?

In momentul in care decid sa-mi las memoriile pe vre-un blog nou, intai ma uit sa vad daca nu cumva timpul necesar pentru postarea acestora este mai mare decat cel pentru dactilografire sau postarea imi este conditionata de nu stiu ce conturi pe nu stiu ce retele.

Chiar daca se discuta despre scaderea numarului de comentarii pe bloguri, azi am intalnit un blog de nisa IT (nu-mi sta in caracter sa arat cu degetul pe cei care m-au dezamagit) care avea instalat  Disqus Comments. Este un … plugin care mi-a conditionat postarea de existenta unor conturi pe retele sociale. Eu vreau sa postez standard – nume / email / adresa web. Pe mine blogul ma reprezinta si nu un cont pe o retea sociala, indiferent de nivelul ei.

Daca te bate gandul sa-ti instalezi Disqus Comments, gandeste-te de doua ori. E posibil sa mai dai si peste altii ca mine, care tin la timpul petrecut in online.

Sub titlul Comsumatorii tepari din online, Flavius Vasilescu trage un semnal de alarma privind necesitatea intocmirii unei baze de date cu persoanele rau intentionate din comertul online. Baze de date asemanatoare au fost intocmite si de catre prestatori de servicii din alte domenii, precum telefonia mobila – ca sa nu mai zic de sistemul bancar.

Conform celor mai recente sondaje, mediul online romanesc sta foarte bine la retele sociale si mai putin bine la comertul online. Asta e calitatea actuala si doar de noi depinde sa o aducem putin cate putin pe drumul cel bun.

Lipsa unei colaborari intre administratorii de magazine online corelata cu lipsa de interes si a actualei echipe guvernamentale fata de ce se petrece pe internet, ma determina sa nu acord nici o sansa infiintarii unei astfel de baze de date in viitorul apropiat.

Dar, de ce uitati ca suntem balcanici si ca ne intereseaza ce spune gura lumii despre noi? Traim intr-o lume in care ni se inoculeaza zi de zi notiunea de identitate personala, chiar si in mediul online. Sincer, eu nu mi-as dori ca atunci cand cineva imi cauta numele pe google sa dea peste niste liste negre gazduite de magazine online. Dati bani pe servicii SEO ca sa va promovati serviciile. De ce nu folositi aceste resurse si pentru a va promova teparii?!?!? Ce va opreste??!?!

Observ ca in ultima perioada in blogosfera se discuta din ce in ce mai des despre Twitter si despre cum a reusit el sa asasineze blog-ul. Stau si ma intreb cum poate o persoana – chiar daca se numeste Dragos Manac – sa scrie pe propiul blog ca blogger-ul a murit (sursa manac.ro: Despre cum Twitter a asasinat blogul)!?!? Inteleg ca in prezent suntem ajutati sa privim retelele sociale drept cheia catre viitor, dar hai sa nu mai fim chiar atat de creduli.

Padure fara uscaturi nu exista – unii numesc uscaturile din mediul online “zgomot”. Sunt cei care spun multe si nevrute, dar fara sa zica nimic. Sunt cei care, prin diferite imprejurari, au timp liber si nu stiu cu ce sa si-l umple fara sa necesite un efort din partea lor. Cum apare ceva nou in mediul online, se lasa imediat ademeniti in spiritul de turma care ii caracterizeaza si genereaza trafic. Acest aspect e bine stiut de catre baietii veseli, motiv pentru care au grija sa nu fie jigniti sau sa li se atraga prea des atentia despre starea in care se afla.

Cum nici blogosfera nu a dus lipsa de astfel de uscaturi, mi se pare normal ca in momentul in care pe cele mai inalte culmi sunt ridicate retelele sociale, acestea sa atraga sub cupola protectoare cat mai multe “vreascuri”. Aceasta migratie este una fireasca. Este un risc asumat involuntar de catre cei care le promoveaza.

Privita din acest punct de vedere, amploarea pe care a luat-o Twitter nu a condus la asasinarea blogosferei, ci a condus la salvarea ei. Twitter a facut curatenie in blogosfera, luindu-i cat mai multe uscaturi.

A fost odata ca niciodata, ca daca nu ar mai fi folosit nu as mai povesti. A fost un browser mare si voinic, venit de peste mari si tari. Ajuns pe plaiurile noastre, browser-ul nostru se instala comod la ceas de seara in bietele noastre calculatoare. Noi ne-am inclinat umili in fata lui. Era browserul Internet Explorer 6. Era cel ce ne deschidea ferestrele catre alte meleaguri, permitandu-ne sa cautam printese si printese.

Si cum eram noi mici si fraieri, am inceput sa prindem drag de el. Ne facuram mari, dar tot ne inclinam in fata lui IE6. Menestrelii ne canta in timp ce noi savuram diferite bauturi energizante pentru a putea deschide cat mai multe ferestre. Ne canta despre Opera, Firefox. Au melodii frumoase si despre fratele lui mare IE8. Dar noi, ii rugam sa ne cante iar si iar despre IE6. Am invatat versurile, dar tot vrem sa ne cante aceleasi melodii. Sunt asa de frumoase.

Multe as mai povesti, dar mi-e ca iar se va bate luna cu soarele inainte ca eu sa inchid toate ferestrele. Inainte sa incalec pe o sa, te rog sa-mi raspunzi la o intrebare: tu de ce mai folosesti IE6?

Pornind de la o recomandare de pe Twitter, am ajuns pe empower.ro ~ Despre calatoria personala . Am cititi despre “The Last Lectue – sau cum ajungi sa iti definesti viata prin visele copilariei”  de Randy Pausch, apoi despre temerile lui Harry Potter vizavi de alegerile sale, dar am recitit de mai multe ori fraza “Acum totul are sens”.

O citeam si imi aminteam de calatoriile initiatice din cartile lui Ion Creanga. Avem si noi beletristica noastra. Avem si noi scriitori care au incercat sa ne transmita pe intelesul nostru, din invatamintele lor. Acum – avem si noi blogosfera noastra. Ador articolele in care regasesc referinte la cei care au facut tot ceea ce le sta in putinta ca sa-si ajute concetatenii. Ei au inteles ceva si vin in sprijinul celor care observa, dar nu patrund sensul celor oferite de catre Providenta.

In momentul in care iti este permis sa exclami cu evlavie “Acum totul are sens!“, uiti de toate cumpenele prin care ai trecut si iti aduci aminte de cei care ti-au intins o mana de ajutor – a se citi: ti-au oferit o informatie care ti-a fost de un real folos. Nu este permis sa afirmi ca o actiune este buna sau rea, decat dupa ce s-a consumat in totalitate. Chiar daca in prima faza te consideri indreptatit sa cataloghezi o actiune cu o culoare neagra, este posibil ca viitorul sa-ti demonstreze contrariul. Nu te grabi sa tragi concluzii.

Am intalnit pe un blog un description de genul (citez incorect din memorie): si comentariul tau poate ajuta pe cineva. Avea dreptate! Eu pot sa scriu un articol, dar este posibil ca al tau comentariu sa rezoneze mai bine cu un cititor. Nu mai ezita sa comentezi, chiar daca pentru inceput stai minute in sir ca sa concepi o fraza. Comentariul tau poate ajuta o persoana pe care nu o cunosti … inca.

Si nu uita … comentariul tau pe un blog are un sens.

Pentru mine, blogosfera nu este constituita din totalitatea blogurilor. Pot sa fie active foarte multe bloguri nisate pe un anumit domeniu, dar atat timp cat persoanele care sunt in spatele lor nu se cunosc personal intre ele, nu reusesc sa se implice in derularea unor proiecte comune, nu se poate discuta despre o blogosfera pe domeniul respectiv. Pentru mine, blogosfera e constituita din persoane – tineri si batrani, cu experienta sau fara, care au aderat la un anumit grup de prieteni care au blog.

Pot sa afirm cu mana pe inima ca ASTAZI s-a nascut blogosfera vranceana,  cu ocazia primului blogmet organizat la Focsani de catre Grim Cris. El a reusit sa ne adune la aceeasi masa pe toti cei de pe aceste meleaguri care au un blog, indiferent de motivul pentru care si l-au facut. Unii dintre noi se cunosteau, dar nu ne cunosteam personal toti. A fost pentru prima data cand ne-am notat fiecare numele si formele de contact online pe aceeasi coala de hartie. A fost pentru prima data cand ne-am prezentat in calitate de blogger vrancean in fata altor bloggeri vranceni si … nu numai. A fost pentru prima data cand sa discutat despre impactul pe care il poate avea un proiect comun al bloggerilor vranceni.

Aceasta intalnire a fost doar inceputul. Multumesc pe aceasta cale lui chinezu si Stefan Murgeanu pentru imboldul oferit. Indiferent de numarul de conexiuni din Vrancea, despre blogosfera vranceana se va auzi si se va auzi numai de bine. Noi, vrancenii, ne urnim mai greu, dar si cand ne urnim …