02Sep

Cum se prefac românii că învață

Scris în Avantaje internet 12 Comentarii

Aseară am auzit cum actualul ministru al învățământului împroșca cu noroi importanța primei zile de școală. Trebuie să învățăm – asta știu și eu, dar nu cumva le e teamă de părinți? Nu cumva le e teamă că se adună în curtea școlii părinți nemulțumiți că nu mai au cu ce să-și țină copiii la școală sau că au fost obligați să lase capul în jos în fața copiilor care au terminat clasa a XII-a anul acesta? In ultimii ani media de admitere la facultăți a scăzut drastic, ca în acest an să asistăm la înregistrarea unui număr record de … locuri neocupate. Problema cea mai gravă este că roadele acestei situații le vom culege peste câțiva ani.

Imi aduc aminte cu nostalgie de discuțiile cu un membru fidel PCR. Imi spunea că un popor fericit este cel a cărui cetățeni muncesc și învață. Dacă muncesc și nu învață, respectiv – dacă învață și nu muncesc, poporul e sortit pieirii. Departe de mine gândul de a mă gândi la soarta poporului nostru, dar hai să vă arăt ceva. Stiu că uneori mai bat câmpii, dar de această dată am și o dovadă a celor afirmate.

Fundatia germana Bertelsmann a publicat în data de 30 august un studiu care vizeză climatul de învățare din țările Uniunii Europene, conform unui articol publicat în stiriong.ro din care citez:

Studiul ELLI a tinut cont de un numar de 36 de indicatori, fiind impartit in patru sub-categorii, corespunzatoare celor patru dimensioni ale invatarii definite de UNESCO: “invatarea pentru a sti”, acoperita de educatia formala, “invatarea pentru a face”, reprezentata de perfectionarea la locul de munca, “invatarea convietuirii”, legata de activitatile sociale desfasurate in timpul liber si, in final “invatarea organizarii propriei vieti”, care presupune acumularea de informatii puse in slujba dezvoltarii personale si a unui stil mai bun de viata.

Vedeți câte forme de învățare au urmărit? Invățarea de a ști, învățarea de a face, învățarea conviețuirii și învățarea organizării propriei vieți.

Privind în urmă, aș spune că în cei 16 ani petrecuți în băncile școlilor am învățat doar ca să știu. Restul … din alte surse, pricipala sursă actuală fiind tocmai internetul. Indiferent cât de mult i-aș urâ pe cei din fruntea statului, consider că ei au o mică vină pentru rezultatul graficului de mai jos. De ei depinde doar o parte din învățarea de a ști. Restul … depinde de noi.

Cei care au avut ghinionul să organizeze câteva interviuri pentru angajare mă înțeleg cel mai bine. Iți aruncă în față diplome și recomandări, dar se consideră jigniți dacă intenționezi să le testezi cunoștințele înainte de angajare. Ce, nu poate învăța după ce a semnat contractul? Are și el drepturile lui. A fost încurajată lenea și fofileala atât de mult încât meseria a devenit brățară de aur cu puține karate. Ce rost are să mai învăț, dacă …

Imi cer scuze față de cei care continuă să-și tocească coatele și se simt nedreptățiți. Vă rog. Vă implor. Nu încetați să învățați. Dar să nu învățați doar pentru a ști.

31Aug

Titlurile articolelor și RSS-ul

Scris în Blog | E-marketing 12 Comentarii

Luna trecută am șters câteva conturi din lista RSS pentru simplul motiv că autorii urmăreau evenimentele aflata pe val. Dacă ar fi reușit să se detașeze de „Ai aflat că … susa …” și ar mai fi fost ceva. O părere personală. O dovadă că a gândit 5 minute și nu este vânător de trafic.

Acum am pus ochii pe alți bloggeri. Sunt trei la număr. Prima dată am crezut că este o pură coincidență. A doua oră o pură întâmplare. Dar a treia oară nu mai presupun nimic.

Iți recomand să iei o pauză de câteva secunde și să te uiți pe geam. Nu mai privi monitorul câteva momente. Eu mi-am propus să fac astfel la fiecare 10 minute.

Bun. Ai revenit. In momentul în care deschid reader-ul RSS și dau scroll e practic imposibil să nu-mi sară în ochi titlurile aproximativ identice. Există atâtea subiecte, atâtea modalități de a redacta titlurile și totuși apar coincidențe. Repet – nu e vorba despre evenimentele zilei, ci despre subiecte de cultură generală. Ca și cum ar fi gemeni. Dacă scrie unul azi despre sex, scrie și celălalt. Dacă mâine scrie despre istorie, scrie și celălalt despre istorie. De ce nu scrie despre geografie? Ce este atât de greu?

Partea cea mai nasoală e că păstrează inclusiv forma titlului. Fiecare are propriul stil de a redacta titlul. Dacă intru în detalii veți începe să-mi reamintiți că nu unsingur câine e scurt de coadă.

Consider că cei trei dispun de o listă RSS pentru inspirație. Voi ce părere aveți? Să le spun că propria listă conține și adrese comune cu a lor? E posibil ca ei să nu-și dea seama că probabilitatea ca un alt blogger să îi aibă în listă atât pe ei, cât și pe cei de unde se inpiră nu este nulă?

Inițial am fost tentat să le public adresele, dar hai să le mai dau o șansă. Nu de alta, dar îmi e dor să mai fac și fapte bune.

30Aug

De ce îi citesc cu plăcere blogul lui Bogdan Epureanu

Scris în Concursuri online 6 Comentarii

Am stat și m-am gândit și până la urmă am decis să mă alătur celor care au acceptat să participe la concursul organizat de către Bogdan pe blogul său. Vrei să știi în ce constă acest concurs? Dă CLICK AICI și citește singur.

Potecile noastre online s-au întâlnit în urmă cu doar câteva luni și întrevăd o perioadă destul de lungă de întretăieri. Fiecare potecă își urmează destinul propriu, dar așa cum munții cu munți se întâlnesc și potecile noastre se vor întâlni în mediul online, urmând ca noi să ne regăsim și în viața offline. Care este menirea cea mai de preț a unui bloger? Nu cea de a strânge mâna unui alt blogger?

Fiind leu, conform zilei în care am primit prima palmă pe aceste meleaguri, am recunoscut cu ușurință încă de la început tăria de caracter care îl caracterizează pe Bogdan – trăsătură care mi-a fost ulterior confirmată prin intermediul articolelor și comentariilor sale. Chiar dacă Providența i-a hărăzit câteva cumpene majore, el a găsit de fiecare dată resursele necesare pentru a se ridica și a lua de la capăt. Postura de învins nu îl caracterizează, dar – și aici e punctul său sensibil – nu a învățat încă să se bucure de postura de luptător. Luptând pentru un țel, poți câștiga ceva mai valoros decât țelul însuși.

Locul în care Bogdan se simte cel mai fericit este podiumul. El se simte bine pe podium. Este un perfecționist. Sunt leu și îl înțeleg, dar eu am învățat să-mi controlez tendința de a decide soarta celor din jurul meu și să mă bucur de fiecare clipă a unei bătălii. Altfel, aș fi rămas învăluit doar de tristețe. Momentele de fericire cauzate de o anumită reușită le împărtășesc cu prietenii, fără să am nici cel mai mic sentiment de milă față de perzanți. Am și eu defectele mele.

Imi aduc aminte o discuție dintre un discipol și un inițiat, citită într-o carte în perioada în care nu dădeam importanță autorilor. Citeam, îmi notam câteva idei și cu asta basta. Nu depuneam nici cel mai mic efort să trec mai departe, să caut alte cărți scrise de același autor.

Deci, discipolul își ia inima în dinți și își întreabă maestrul de ce este trist. Iar el răspunde – pentru că am permis să rămân singur. Si urma un dialog din care eu am înțeles că înțeleptul respectiv a avut în tinerețe niște așteptări exagerate față de cei pe care și-i dorea alături. Cum nu a găsit pe nimeni cu aceleași gânduri mărețe, sa retras. Sa închis în propria carapace. Carapace care a crăpat. A crăpat în ziua în care a înțeles că cel pe care el îl căuta de atâta amar de vreme se afla în fața sa. Era tânăr. Era neștiutor, dar va învăța. Era cel care l-a întrebat de ce este trist. Era trist pentru că și-a pierdut tinerețea ca urmare a încăpățânării.

Carapacea tristeței lui Bogdan a crăpat. Mai are puțin până când va reuși să fie vesel și să se bucure de viața din jurul său, dar este un luptător. Intr-o bună zi va scrie un articol în care ne va relata cu lux de amănunte cât de fericit este alături de prietenii săi.

Acesta este Bogdan Epureanu privit prin ochii mei.

Blogul lui Bogdan.

E unul dintre puținele bloguri din blogosfera românească care utilizează preponderent (ca sa nu spun –exclusiv) fotografii din arhiva proprie.

Articolele sale nu sunt scrise plecând de la intenția de a acoperi o gamă cât mai largă de cuvinte cheie aflate pe val, cuvinte cheie care pot conduce la creșterea traficului – respectiv la obținerea unei poziții în cine mai știe ce top online. Dovadă în acest sens e și lipsa etichetelor. El scrie în baza a ceea ce simte, tratând cu maximă atenție fiecare cuvânt, fiecare semn de punctuație, fiecare spațiu, fără ca acest chin să influențeze lectura. Chiar dacă știu că articolele sale sunt analizate cu strictețe, le citesc de fiecare dată cu aceeași ușurință și plăcere. La el nu am întâlnit niciodată litere lipsă / mâncate.

Despre numărul și calitatea comentariilor pe care le generează aș putea scrie câteva pagini. Pe blogul său se discută. Cititorii săi postează și urmăresc cu interes ce postează ceilalți, dovadă în acest sens stând comentariile reply. Prezența sa constantă în cadrul unui număr ridicat de bloguri este recunoscută imediat de către cei care îl cunosc. Este el, Bogdan, pe care îl citesc și eu.

Dacă ar fi să modific ceva la tema utilizată în prezent, aș modifica coloana din dreapta. Ocupă prea puțin spațiu pe verticală și prea mult pe orizontală. Practic, articolul ocupă jumătate din spațiu, cealaltă jumătate nefiind utilizată corespunzător. Poate că nu ar fi rău ca cele două coloane să fie comasate într-una singură. Aaa, și un cod top aș mai adăuga ca să nu-mi mai oblig cititorii să dea scroll.

Bănuiesc că acum te aștepți să citești o sinteză a celor de mai sus. Să spun într-o frază scurtă de ce eu îi citesc blogul cu plăcere și să-ți adresez rugămintea să-l citești și tu. Surpriză. Voi mai spune doar că te consider destul de matur să folosești internetul așa cum consideri tu de cuviință și nu conform celor afirmate de prietenii tăi sau citite într-un tabloid. Invață să gândești – aceasta este și dorința lui Bogdan.

30Aug

2010 – A patra săptămână a lunii cuptor

Scris în Drumet prin blogosfera 2 Comentarii

Am citit, am discutat și îți recomand:

- manac.ro: Pe cine mințim

Intr-o zi un om mi-a spus că l-am mințit. Am rămas uimit când m-a felicitat. Mă uitam la el și așteptam să-și motiveze afirmația, dar a mai spus doar „cu tine însuți să fii întotdeuna sincer” înainte să plece către un alt student. Prin intermediul articolului său, Dragoș a reușit să-mi readucă în prezent … calculul erorilor propriului destin.

- mihaibendeac.ro: In seara asta

Sunt fericit. Sunt fericit că Mihai Bendeac a revenit pe blog. Revenirea lui este încă o dovadă că blogging-ul este o boală incurabilă. Ca și mulți alții dintre noi, dacă ajungi să scrii pe blog „pentru că îți place” nu te vei mai putea lăsa. Poți doar să iei o pauză și să-ți reașezi gândurile, dar … mai devreme sau mai târziu vei reveni.

- concediaza-ti-seful.ro: Povestea zidului

Ai văzut filmul The Village? Este vorba de un sătuc liniștit de  munte peste care se abate o năpastă. Si oamenii acelui sat aveau o livadă. Si livada avea un zid. Gândește-te de două ori înainte să-ți propui să-l sari.

- danbrasov.ro: Mirosul vieții

Am momente în care simt dorința de a scoate bateria de la ceas. Imi doresc ca timpul dintre două secunde să fie mai mare pentru a fi părtaș la viața de lângă mine. După ce am citit prima dată articolul lui Dan m-am dus la tatăl meu și am stat de vorbă cu el – am putut doar să-mi închid telefonul. Am vrut să uit de liniile nehașurate din agendă. Am vrut doar să discut cu dânsul … în timpul său, în timpul unui pensionar. Eu primesc un email în timp ce discut pe mes / skype cu altcineva, iar dânsul așteaptă un telefon de la mine. Secunda mea e mai mică decât secunda lui.

Câteva sfaturi necerute:

- Bogdan Epureanu: blog.bogdanepureanu.ro

Lungimea comentariilor postate pe blogul tău crește de la articol la articol. Unii postează doar câteva fraze, dar sunt și alții care și-au învins orice inhibiție și postează comentarii mai detaliate. Iți recomand să modifici puțin tema actuală și să mărești spațiul alocat redactării comentariilor. E cam mic, dacă mai iei în calcul și scrollbar.

Alte notițe:

Dacă ai afacere online ai grijă că în perioada următoare traficul online va înregistra o pantă ascendentă. Luna concediilor e pe terminate și urmează o săptămână cam ploioasă. Invinge-ți starea de somnolență și profită de această perioadă.

29Aug

Titlu eronat: Vieți ruinate de Internet

Scris în Avantaje internet | Jurnalism online 18 Comentarii

Stii ce este o cărămidă? Este un obiect de formă paralelipipedică utilizat în construcții. Inainte de a citi mai departe te rog să-ți răspunzi la următoarea întrebare: Dacă ai primi o cărămidă, ce ai face cu ea? In clasa a XII i-am făcut cadou profesorului de matematică o cărămidă pe care am semnat toți cei din clasă. In facultate am găurit o cărămidă și am transformat-o în stativ pentru eprubete – stativul original se dezechilibra de fiecare dată când treceam pe lângă el. I-am dus bunicii o cărămidă pentru a o pune la ușă, ca să stea deschisă. Acestea sunt amintirile mele vizavi de cărămizi. Dacă tu preferi să folosești o cărămidă pentru a te răzbuna pe vecini, este problema ta. Dar să nu îndrăznești să spui că de vină pentru amenda primită este cărămida. Tu ai fost cel care a aruncat-o. Cărămida este doar un obiect.

La fel este și cu internetul. Inainte să începi să-i pui în cârcă cine mai știe ce, îți recomand să nu uiți că tu ești cel care a apăsat pe START și că ești în măsură să apeși și pe CLOSE. Sunt locuri unde se discută despre utilizarea patologică a internetului și avantajele acestuia. Neparticiparea ta la aceste discuții nu înseamnă că ele nu există. Ele există indiferent de atitudinea ta față de internet.

Citez din articolul adevarul.ro: Vieți ruinate de Internet:

Internetul a schimbat viaţa multora, dar din păcate, nu doar în bine. Există o mulţime de cazuri de familii destrămate, crime pasionale şi divorţuri în cupluri ce păreau perfecte, toate întâmplate din “vina” Internetului.

Poate că aș fi trecut cu vederea peste această introducere eronată, dar exemplele prezentate de către autoare … In primul exemplu, o femeie descoperă pe internet că soțul ei mai are o soție. In al doilea exemplu, o femeie a testat pe internet fidelitatea soțului și acesta a pierdut. Dacă aș fi scris eu articolul respectiv nu aș fi ajuns la concluzia că internetul le-a distrus viața, ci că internetul a favorizat descoperirea unor persoane rău intenționate. Internetul a ajutat ambele femei să descopere adevărata față a celor cărora le-a acrodat încrederea. Ce „vină” are internetul că un bărbat este bigam? Ce „vină” are internetul că unui bărbat îi plac relațiile extraconjugale? Hai să ne mai punem și noi capul la contribuție și să încetăm să facem astfel de acuzații nefondate.

Pentru persoanele care preferă să stea alături de parteneri care au picat testul „rolul într-o familie” am o altă întrebare: unde este țapul din povestirea „Capra cu trei iezi” a lui Ion Creangă? Să nu-mi că tot internetul a ruinat viața bietei capre, că arunc cu cărămida în tine.

, , ,

29Aug

Lumânări botez sculptate

Scris în Articole publicitare 1 Comentariu

Intr-o zi am întrebat și eu care este taina botezului. Au trecut ani de atunci, dar încă îmi mai amintesc dezamăgirea cu care am încheiat prima discuție pe această temă. Am reținut doar partea cu păcatele – că-mi sunt șterse niște păcate ale strămoșilor, niște păcate datorate unor fapte la care eu nu am fost părtaș. Intre timp mi-am mai completat cunoștințe-le.

Departe de mine gândul de a te provoca în această răcoroasă zi de august la o discuție despre tainele botezului. O las pentru altă zi. Până atunci poate că vei încerca și tu să pătrunzi câteva din tainele acestuia.

Acum vreau doar să felicit o tânără echipă de meștesugari români. Dacă până acum ne văitam ca suntem invadați de produse made in china de proastă calitate și fără nici o legătură cu arta populară transmisă de către străbunii noștri, acum avem prilejul de a ne bucura de rodul muncii unor meșteri populari autohtoni.

website: www.lumanaridragstar.ro

Aș fi onorat dacă ți-ai aduce aminte de acest articol în momentul în care ții în mână Sfâta lumânare a Botezului în calitate de naș. Incă de la început, îi poți transmite că sa născut în mijlocul unor români care continuă să prețuiască tradiția. O lumânare de botez poate fi mai mult decât o simplă lumânare.

«Scufundându-te în apă, unde-ti pierzi urma, înseamnă că ai ajuns să te lipsesti de viata din aer. Iar a te lipsi de viată, e tot una cu a muri. Când, peste câteva clipe, te-ai ridicat la fata apei, ajungând iar la lumină, inseamnă că te doresti fierbinte după altă viata, iar după ce ai dobândit-o trăiesti numai din ea. Din această pricină si cerem în slujba Botezului ajutorul Făcătorului a toate, iar o nastere din nou e cu mult mai însemnată decât cea dintâi. Acum si chipul lui Dumnezeu se întipăreste mai bine în sufletul celui botezat decât odinioară, iar statura lui e făcută acuma si mai întocmai după modelul dumnezeiesc, căci de-acuma chiar modelul ni se arată cu trăsături mai lămurite» (Nicolae Cabasila, Viata in Hristos) [ sursa ]

27Aug

Vrei să-ți iau casa dacă înjuri pe acest blog?

Scris în Istoric online 14 Comentarii

In urmă cu niște ani am decis să nu-mi mai bat capul cu proiectele de lege. Aștept versiunea finală a legii și apoi o iau la puricat ca să identificat portițele – știu că atitudinea mea nu e sănătoasă, dar am obosit să mă culc cu o versiune și să mă trezesc cu alta, ca în final să fie votată o versiune fantomă adaptată și completată pe bancheta din spate a mașinii.

Când v-am atras atenția despre atitudinea blogosferei italiene, foarte puțini au fost receptivi CLICK AICI. Nici acum, când același proiect de lege este dezbătut din comisie în comisie și la noi, foare puțini bloggeri români au adoptat o poziție clară în această privință CLICK AICI. Blogosfera românească nu aduce trafic – după cum chiar voi ați decis CLICK AICI, iar la noi traficul primează.

Având în vedere că acest blog este găzduit pe un server pe care tot eu îl administrez, conform unor amendamente ale acestui proiect aberant de lege, voi avea dreptul de control și … VREAU EU și de sancțiune. Dacă tot mi se oferă îndatoriri de agent de securitate națională, VREAU să pot emite și amenzi. Trăim în România, țara tuturor fraudelor și posibilităților, deci să nu-mi spuneți că nu se poate. Ce, voi nu ați primit somații de recuperări din partea unui agent economic pentru o sumă datorată statului? Stiu că e criză și se fac disponibilizări masive în rândul celor care mai și muncesc, dar … sincer, aș fi onorat să fac parte din sistemul de securitate. Principala mea sarcină e să stau cu geana pe tine și să-ți dau amendă dacă mă înjuri. Norocul meu că nu sunteți prea mulți cei care comentează aici.

Pentru că nu am timp să apelez la prieteni pentru a-ți identifica IP-ul, te anunț de pe acum că voi completa formularul cu alte câmpuri precum: adresă, furnizor internet, confirmare parolă – ca să nu poți spune că a postat altul în locul tău. Aș fi trecut și nume complet, CNP, serie și nr CI, dar aș fi obligat să-mi depun dosar pentru colectare de date cu caracter personal. Dar cine știe, dacă merită investiția, poate că o voi face și pe asta.

Menționez încă de pe acum că deși posed deja casă, mașină și nevastă, VREAU și casa ta sau a părinților tăi. Injură-mă și îmi voi suna imediat judecătorul și îți fac dosar penal. Chit că îi dau și lui c-valorea holului de la intrare, dar tot voi rămâne cu ceva. Ce, nu-ți convine? Dar crezi că mie îmi convine să o fac gratis pe securistul online? M-au văzut pe mine mai tras la față și cu un record de 24 ore / zi de stat pe net și ce și-au spus – încă un român fraier. Nu, fraților, dacă mă fac securist eu VREAU casa celor care mă înjură. Ce consider o înjurătură? Voi stabili în funcție de numărul dosarelor pe care le voi avea pe rol. Află de la mine că și „Un articol excelent” poate fi considerată o înjurătură. Dacă postezi așa ceva, eu mă simt ofensat. Dacă chiar era un articol bun, tu ai fi comentat mai mult decât atât. Dar tu ai preferat să mă înjuri și mai urmărești și un loc fruntaș în top comentarii.

26Aug

CAPTCHA între stres și eficiență

Scris în Blog | Web site 13 Comentarii

De fiecare dată când încerc să deslușesc caracterele dintr-o imagine CAPTCHA (pentru cei care nu știu, captcha este un modul antispam adăugat lângă un formular de contact / postare comentarii / autentificare, utilizat începând cu anul 2000) îmi propun să mă consult cu voi. Nu înțeleg de ce trebuie să mă holbesc ca vițelul la poartă nouă până reușesc să identific unele caractere. Unele coduri sunt atât de complicate încât mă simt ca la un test psihologic. Mă gândeam că bloggerul dorește să fie comentat doar de către cei cu un nivel peste medie sau că fiecare tentativă nereușită îi aduce câțiva cenți de la google.

Personal nu am utilizat Captcha în nici un proiect. Atât timp cât nu întâmpin probleme în acest sens, consider că nu am nici un motiv să vă stresez cu acest cod doar pentru că alții îl folosesc. Fiecare dintre noi e liber să ia decizii și să-și asume responsabilitățile aferente. Eu am decis să nu folosesc Captcha.

Dacă faci parte dintre cei care utilizează Captcha, îți recomand să privești imaginea de mai jos

Este o imagine preluată din articolul xmcopartners.com: Le mort des CAPTCHA (am aflat despre acest articol din articolul 24secunde.com: Internet – metode de spart CAPTCHA). Conține câteva modele de cod captcha și timpul necesar pentru a fi spart, însoțit de probabilitatea de reușită. După cum vezi, cu cât imaginea este mai … criptată vizual, cu atât probabilitatea este mai mică.

Mergând pe această linie de gândire, ești tentat să configurezi dificultate maximă – dar crezi că în acest caz va mai folosi vreun om acel formular?!?!?! Poate doar tu ca să vezi că se poate trimite. Si niște roboți mai dezvoltați.

Hai să fim serioși. Urăsc situațiile în care se uită de subiect când se stabilesc măsurile de protecție. Este ca și cum zidești toate ușile și ferestrele din vilă ca să nu intre hoții peste tine. Stai în interior și-ți bei singur ceaiul, fără să știi că un tânăr curajos desprinde câteva țigle din acoperiș. Fii sigur că un prieten nu se va urca pe acoperiș nici măcar de ziua ta de naștere.

25Aug

Vine oferta, vine oferta pe email

Scris în E-marketing 8 Comentarii

Tocmai ce am terminat de citit un pdf despre importanța comunicării pe email pentru un agent economic modern, că și primesc un email de la o rudă mai tânără.

In e-book am dat peste expresii specifice scrise într-un amalgam de cuvinte în limba natală și cea a lui shakespeare. Am înțeles în final că este recomandat să stabilești cu maximă atenție intervalul dintre două email-uri pe care le trimiți potențialilor clienți, în funcție de natura domeniului de activitate și de actualitatea informațiilor transmise. Dacă vei trimite aceeași ofertă în fiecare dimineață timp de o săptămână, vei ajunge în final să nu mai citească nimeni email-ul trimis în cea de a doua săptămână.

Stiu că printre administratorii români de afaceri online sunt destui care solicită utilizarea listei de email-uri cât mai des posibil, în funcție de stări personale și nu după un plan stabilit în prealabil. Celor care au astfel de șefi le recomand să-i învețe importanța respectării normelor no-spam și să le întocmească după fiecare „send” o listă cu cei care au solicitat dezabonarea.

Ruda mea mai tânără mai are câțiva anișori până când va putea pricepe ceva din e-book-ul de mai sus. E un limbaj greoi și autorul face exces de expresii specifice, acele expresii pe care unii le folosesc doar pentru a-și etala stadiul de pregătire și … de incultură, fără să-i interseze dacă interlocutorii înțeleg ceva. Nu suntem la camera secretelor unde trebuie să descifrezi sensul anumitor cuvinte pentru a găsi încă o cheie. Nu este un rebus sau un joc de cuvinte. Este doar raportul unui studiu. Mă rog, poate că era scris doar pentru inițiați. Oricum, mesajul principal al acestui e-book e că nu trebuie să te joci cu așteptările celor incluși în propria bază de date.

Si nepoțica mea îmi spune: ieri am învățat de la bunica să nu mai mint când mă plictisesc. Mi-a povestit despre ciobanul care striga „vine lupul, vine lupul” și când a venit lupul, nu l-a mai crezut nimeni.

Puteți voi să mă contraziceți cât doriți, dar eu voi rămâne la principiul că baza noțiunilor de marketing, implicit – marketing online, ține de nivelul nostru de educație. Atât timp cât am sărit peste poveștile din copilărie cu „vine lupul, vine lupul”, vom ajunge să tratăm cu maximă atenție studiile de specialitate care transmit aceeași idee.

Dacă înveți să-i respecți pe cei de lângă tine și îi privești ca pe niște oameni și nu ca pe niște unități în cine mai știe ce statistică, vei ajunge și singur să conștientizezi importanța raportului calitate / periodicitate pentru un mail list.

, ,

24Aug

Vrei să citesc ce scrii pe twitter?

Scris în Retele sociale 8 Comentarii

Bănuiesc că o parte dintre voi ați înțeles că nu am o părere prea bună despre twitter. Mi-am făcut cont în această rețea de socializare pentru a-mi promova acest blog, în urma „recomandărilor” repetate din mediul online, din spoturile publicitare la serviciile de telefonie mobilă, din discuțiile cu amicii și lista ar putea continua până reușesc să-l plicitisesc și pe ultimul dintre voi. Aveam senzația că twitter-ul era privit ca o gaură neagră a celor care își petrec timpul pe net. Cum și eu stau pe net … am fost atras și mi-am făcut cont.

Neuitând motivul pentru care mi-am făcut cont pe twitter, am considerat că este just să dau și eu accept celor care mă introduceau în propria listă. Marea majoritate dintre aceste legături sunt doar niște simple schimburi de link-uri – mă îndoiesc că o persoană care are mii de following / followers își va găsi timp să citească și notițele mele. Eu îmi promovez blogul. El își promovează florăria situată la un colț de bloc în cealaltă parte a țării.

Inainte să iau decizia să abandonez acest cont, îmi aduc aminte că mă enervau postările consecutive – stil pe care îl regăsesc și acum. Pentru a fi sigur că îi vor citi cât mai multe persoane, postează consecutiv cât mai multe ciripituri. Toată pagina îi aparține. Asta da metodă de promovare.

Era mult zgomot pentru mine. Din cauza atitudinii față „accept”, m-am trezit în mijlocul unei găști online din care doar foarte puține persoane erau civilizate. Restul … vai de mama lor. Se plictiseau în fața calculatorului.

Cum accesările blogului de pe urma acestei rețele de socializare erau sporadice, până la urma am luat decizia de a renunța și al ultima etapă – de a intra doar pentru a mai posta câte un link.

Cam atât. Până ieri. Până ieri când i-am mulțumit lui Bogdan Epureanu a doua oară. Prima dată i-am mulțumit când m-a convins împreună cu Daniel Rosca să scriu mai mult de o propoziție în pagina Despre mine. Ieri i-am mulțumit a doua oară – i-am mulțumit pentru că mi-a spus că twitter-ul dispune de posibilitatea de a urmări doar pe cei incluși într-o anumită listă.

Am stat eu și m-am gândit la persoanele civilizate la care am renunțat din cauza zgomotului generat de ceilalți. Ele nu aveau nici o vină. Dimpotrivă, bănuiesc că și ele se confruntau cu aceeași problemă. Si ele își doreau să poată întâlni români civilizați pe twitter.

Stând eu în pat azi dimineață și privind primele raze de soare, mă gândeam la comentarii postate la articolul Fiind român în 2010 și la discuția cu Bogdan. Măi, da prost am fost! Dacă am posibilitatea să urmăresc doar pe cine vreau eu, de ce să nu-i las pe ceilalți să ciripească cât vor pe margine? Eu vreau să fiu alături de români civilizați. Si asta voi face în continuare și pe twitter.

Incepând din acest moment voi continua să accept orice cerere pe twitter, indiferent de tot ce vreți voi, dar voi urmări doar conturile pe care le voi înscrie în câteva liste private întocmite în baza unor criterii foarte stricte.

Vrei să citesc ce scrii pe twitter? Fii civilizat. Adresa mea este twitter.com/staupenetro

, ,

sus / top