Chiar dacă pe site-ul internetresponsabil.ro nu am găsit nici măcar pagina în care să fie menţionaţi cei care deţin ştampila “Internet Responsabil – IAB”, în jurul codului de conduită lansat pe 26 octombrie deja se identifică două tabere. Una pro şi una contra. Spiritul democratic se regăseşte şi în mediul online. Se regăseşte atât de bine, încât – chiar dacă se afirmă că acest cod a fost conceput pentru a proteja internetul românesc de persoane fără scrupule, cele mai multe comentarii postate pe această temă vizează jocurile de culise şi diferite conflicte personale.

Cel mai important certificat ţi-l oferă clientul. Imi aduc cu nostalgie aminte de perioada în care, dacă mă trezeai noaptea, spuneam ISO. Făceam parte dintr-o echipă care trebuia să obţină toate autorizaţiile şi certificatele pentru a putea ambala produse şi preparate din carne. Nu intru în detalii, dar nimeni nu ne-a întrebat ce gust au produsele respective. Atunci am înţeles pentru prima oară cât de mult NU se doreşte o informare corectă a consumatorului final. “Clientul trebuie să aibă încredere în noi!” mi-a spus o persoană. Din păcate, poziţia în cadrul echipei respective nu îmi permitea să continui discuţia pe aceast subiect. Care NOI?

Indiferent de domeniu, site-urile care închiriază spaţii publicitare online urmăresc un trafic cât mai mare. Cu cât numărul de utilizatori este mai mare, cu atât încasările lor vor creşte. Fiecare accesare a noastră, chiar dacă e însoţită de o înjurătură din cauza bannelor publicitare inserate haotic, lor le aduce profit. Tu eşti cel care accepţi să îi înjuri, dându-le şi bani.

Vrei să avem un internet românesc responsabil? Nimic mai simplu. Spune ceea ce te deranjează şi NU MAI ACCESA site-urile care nu sunt conforme cu pretenţiile tale.

Ce sunt imaginile care apar lângă comentariile de pe blog? Cum pot să-mi adaug şi eu o astfel de imagine? Este recunoscută şi de către forumurile phpBB? Să aleg o fotografie cu mine sau să iau o imagine de pe deviantart? – sunt doar câteva dintr-un şir lung de întrebări care mi-au fost adresate de către un blogger începător. Mi-a solicitat câteva sfaturi privind promovarea în motoarele de căutare a unui blog, dar am ajuns să abordăm şi alte aspecte privind bloggosfera din România.

Am încercat să îi răspund la cât mai multe întrebări, chiar dacă menţineam cu dificultate o liniaritate a discuţiei. Din lipsă de timp, în anumite privinţe am reuşit doar să îi ghidez cât de cât autodocumentarea, cu promisiunea că mă poate contacta dacă mai are şi alte nelămuriri.

Dintre toate întrebările adresate, cele referitoare la imaginile care însoţesc comentariile mi-au atras cel mai mult atenţia. Aveam impresia că este o persoană inflexibilă şi distantă, dar minutele în care am discutat despre gravatar mi-au demonstrat contrariul. In momentul în care i-am explicat faptul că acea imagine se numeşte gravatar şi am început să discutăm despre identitatea personală, am observat o strălucire pe chipul său. Nu era tipul de persoană care se ascundea în spatele unui nick-name. Era tipul de persoană care îşi asumă responsabilităţi şi care nu acceptă normele impuse de către alţii, fără o analiză proprie. Discuţia despre brandingul personal a spulberat bariera dintre noi. Din acel moment, discuţia a fost mult mai caldă – şi nu datorită celui de al doilea rând de lapte cu miere de albine.

In momentul în care începi să conştientizezi importanţa identităţii personale (ca să nu spun – a brandingului personal, în amintirea lui Pruteanu) online, te sfătuiesc să nu neglijezi importanţa gravatarului.

p.s. Un gravatar – globally recognized avatar este un avatar care însoţeşte TOATE comentariile postate în site-urile care oferă acest serviciu, utilizând una sau mai multe adrese de e-mail. Imaginile pentru gravatar se postează în site-ul gravatar.com.