Astăzi, 26 octombrie 2009, internetul a câştigat o nouă bătălie – în timpul ceremoniei de deschidere a celui de al 36-lea congres ICANN, Rod Beckstrom – în calitate de director ICANN, a anunţat oficial că se va renunţa la scrierea adreselor url exclusiv cu caractere latine. Numărul din ce în ce mai mare de utilizatori ai internetului, a căror scriere nu se bazează pe caracterele latine, a condus la adoptarea unor măsuri care să vină în sprijinul lor.

Conform declaraţiei lui Rod Beckstrom, începând cu mijlocul anului viitor se va putea scrie adresa url folosind caractere arabe, coreeane, japoneze, greceşti, hindi sau chirilice.

Recunoaşterea dreptului de a utiliza şi alte caractere pentru redactarea adresei url nu mai putea fi amânată. In prezent, mai mult de jumătate din utilizatorii de internet aparţin unor comunităţi a căror limbă natală nu se bazează pe caracterele latine.

Sunt de acord cu această decizie. Nu văd pentru ce trebuia să-i obligăm pe alţii să-şi scrie numele folosind caracterele unei alte limbi. Dar dacă eu primesc o carte de vizită de la un chinez, în care e menţionată şi adresa web, eu ce mă fac? Eu cum tastez numele site-ului său?

Sursa : sel.icann.org

In data de 26 octombrie 2009 eşti aşteptat la Sala Atelier din cadrul Teatrului Naţional Bucureşti, unde va avea loc prezentarea oficială a codului de conduită propus de IAB România. (sursa : internetresponsabil.ro). Imi exprim speranţa că următorul eveniment organizat de IAB România va fi transmis în direct şi pe internet.

Evenimentul “Internet responsabil”, organizat de Legalnet si IAB Romania si sustinut de Petrom si BitDefender va avea ca participanti reprezentanti ai celor mai importante companii romanesti de internet, reprezentanti ai IAB Romania, si ai altor asociatii profesionale din zona internetului. Vor participa de asemenea reprezentanti ai celor mai importanti clienti de publicitate pe internet, precum si ai autoritatilor statului care au competente pe aceasta zona, Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale, Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal, Autoritatea Pentru Protectia Consumatorului.

Codul de conduita propus reuneste reguli de responsabilitate agreate de websiteurile aderante, atat din perspectiva continutului, cat si din cea a publicitatii afisate, si a unor minime reguli in ce priveste activitatile de comert electronic, si asigura pentru public certificarea respectarii acestor reguli.

Comunicarea catre public a faptului ca un website respecta regulile din codul de conduita se va face printr-o vigneta postata pe siteurile aderante care respecta prevederile codului. Un juriu independent format in cadrul Asociatiei IAB Romania va hotari acordarea sau retragerea acestei vignete pentru fiecare solicitant in parte. (preluat : iab-romania.ro)

La scurt timp după publicarea pe internet a manifestului de către jurnaliştii germani (recomand Internet Manifesto), mi-am exprimat dezamăgirea vizavi de numărul redus al blogger-ilor români care au comentat acest manifest ( recomand Internet Manifesto – reactii in Romania). Prin întocmirea acestui cod de conduită, IAB România – un ONG din care fac parte agenţii de publicitate şi publisheri autohtoni, intenţionează să pună bazele unor relaţii de încredere între toate părţile implicate în internetul românesc, precum şi o creştere a monetizării proiectelor online.

Codul de conduită poate fi descărcat de la adresa internetresponsabil.ro La cat mai multe stampile!

Iti recomand şi : Cine face internetul responsabil?

Sir Tim Berners-Lee – inventatorul WorldWideWeb, a recunoscut faptul că includerea „//” în adresa url a fost o ideee bună la momentul respectiv, dar în prezent le consideră inutile.

Cu ocazia unui simpozion organizat la Ambasada Finlandei la Washington, Sir Tim Berners-Lee i-a acordat un interviu şi lui Steve Lohr – jurnalist la New York Times. Interviul a început cu o întrebare istorică, … „doar pentru distracţie” : „Dacă astăzi ati avea şansa să o luaţi de la capăt, ce aţi modifica? Ce regretaţi?”. Sir Tim Berners-Lee a mărturisit zâmbind că ar efectua o modificare – una mică : as fi scăpat de liniile oblice „//” din adresa url.

Bara oblică dublă, deşi era considerată o convenţie de programare la momentul respectiv, nu s-a dovedit a fi cu adevărat necesară, a explicat dl. Berners-Lee. Gândeşte-te la toată hârtia şi la toţi copacii, a spus el, care s-ar fi putut salva dacă oamenii nu ar fi scris pe hârtie acele slashes de-a lungul anilor. Să nu mai vorbim de efortul uman şi de timpul petrecut tastând cele două taste în browsere. (preluat nytimes.com)

Din fericire pentru noi, în prezent există posibilitatea de a accesa o adresă url fără să fii nevoit să tastezi şi „prefixul” url. Eu nu mai tastez http://www., ci direct „staupenet.ro” în bara de adrese a browser-ului.

Wikipedia este considerată ca fiind cea mai mare enciclopedie online. Credibilitatea informaţiilor conţinute a fost contestată încă de la demararea acestui proiect în 2001. Specialiştii în „libertate” au avertizat încă de la început cu privire la riscurile asumate de către administratorii Wikipedia, în momentul în care au decis că orice persoană dispune de posibilitatea de a posta şi edita un articol în enciclopedie, respectiv de a utiliza informaţiile din aceasta. Decizia finală a fost „Wikipedia –  enciclopedia liberă” : libertatea a câştigat.

„Cu toate că pare surpinzător, conţinutul este liber. Nu este nevoie să ai cont la Wikipedia, pur şi simplu intri şi începi să modifici articolul. Sunt şi pagini protejate. Dacă încerci de exemplu să modifici pagina principală, aceea nu merge modificată pentru că ar veni oricine să scrie ce îşi doreşte. Deci sunt nişte pagini care sunt protejate. Însă în principiu dacă vrei să editezi pagina despre Rădăuţi, te apuci şi modifici pur şi simplu. Asta este foarte bine, pentru că încurajază persoanele care se întâmplă să dea de un subiect care le este lor drag sau le interesează şi vor doar să adauge punctual două trei fraze. Nu trebuie să stea să-şi creeze cont. [...] Este liber oricine să contribuie, dar poate oricine să şi utilizeze conţinutul de la Wikipedia. Asta este o trăsătură foarte proeminentă a proiectului: libertatea. Singura cerinţă este să spui de unde ai luat. Nu trebuie să ceri voie explicit, ci pur şi simplu îl iei şi-l foloseşti, în orice scopuri, inclusiv cel comercial. Nu te întreabă nimeni nimic. Vrei să copiezi toată Wikipedia, faci o carte uriaşă şi o vinzi pentru profit, nu e nici un fel de problemă, doar să spui sursa. Foarte multă lume nu ştie asta, copiază, fură practic, iar când îi abordăm sunt foarte reticenţi deoarece nu sunt convinşi că nu este vorba de bani. Din acest motiv vreau să punctez foarte clar: Luaţi tot ce vreţi de acolo, nu este nici un fel de problemă, doar scrieţi că este luat de la Wikipedia” atrage atenţia Bogdan Stăncescu (administrator Wikipedia România) într-un interviu acordat ziarului Adevarul.

Din păcate, libertatea a câştigat doar o bătălie. Menţinerea acestei libertăţi a condus la o scădere continuă a credibilităţii, în ciuda eforturilor depuse în acest sens. Vandalizarea articolelor este recunoscută oficial, după cum este menţionat şi în pagina Wikipedia România.

Vizitatorii sitului Wikipedia întreabă adesea: „Bine, dar atunci orice neştiutor sau răuvoitor poate să scrie în articole absolut orice! Mai mult, oricine poate să şteargă contribuţiile valoroase făcute de alţii! Nu e periculos?” Deşi într-adevăr articolele sunt uneori vandalizate de răuvoitori, modificările operate sunt permanent supravegheate de către comunitatea de utilizatori, care în timp s-au organizat şi pe lângă activitatea de dezvoltare continuă a proiectului reuşesc şi să facă faţă atacurilor. Imediat ce apare o modificare nepotrivită, ea este anulată iar persoana respectivă avertizată, totul petrecându-se de obicei într-un interval de câteva minute. Administratorii sitului au posibilitatea de a bloca accesul la editare al răuvoitorilor.

Wikipedia ne-a acordat libertate, dar nu am fost capabili să o păstrăm. Tocmai conceptul de bază al Wikipediei – libertatea – este cel care a condus la scăderea credibilităţii.

Postările eronate, datorate unei informări incorecte / insuficiente sau din rea voinţă, au determinat în cele din urmă administratorii Wikipedia să încline balanţa în favoarea credibilităţii. In viitorul apropiat, Wikipedia va selecta un număr limitat de editori autorizaţi, editori care vor încerca să ne recâştige încrederea.

In data de 17.09.2009, un grup de jurnalisti si bloggeri germani – persoane care si-au castigat respectul, au lansat un manifest intitulat sugestiv “Internet Manifesto” (sursa:  www.internet-manifesto.org )

1. Internetul este diferit.

El produce diferite sfere publice, condiţii diferite de comerţ şi diferite competenţe culturale. Mass-media trebuie să-şi adapteze propriile metode de lucru la realitatea actulă tehnologică, în loc să o ignore sau să nu o recunoască. Mass-media are obligaţia de a optimiza jurnalismul în functie de tehnologia pe care o are la dispoziţie. Această optimizare necesită adoptarea unor noi mijloace şi produse jurnalistice.

2. Internetul este imperiu media într-un buzunar.

Web-ul rearanjează structurile actuale ale mass-media, depăşind frontierele şi oligopolurile. Publicarea şi difuzarea conţinutului mass-media nu mai sunt condiţionate de investiţii mari. Singurul criteriu rămâne calitatea jurnalistică, criteriu care face distincţia între jurnalism şi simpla publicare a unei informaţii.

3.Societatea noastră este pe Internet.

Bazate pe platforme web, reţelele sociale – Wikipedia sau Youtube sunt utilizate aproape zilnic de către marea majoritate a persoanelor din lumea occidentală. Ele au devenit la fel de accesibile ca şi telefonul sau televizorul. In situaţia în care trusturile mass-media doresc să-şi continue activitatea, ele trebuie să înţeleagă noile forme de comunicare preferate de către noua generaţie şi să se conformeze acestora. Comunicare socială actuală se bazează pe dialog, pe a asculta şi a răspunde.

3. Internetul este societatea.

Retelele sociale, Wikipedia sau Youtube au ajuns prezente tot atat de firesti, ca si telefonul sau televizorul. Daca vor sa existe mai departe, concernele mass-media trebuie sa inteleaga lumea in care traiesc consumatorii si sa isi adapteze la aceasta formele de comunicare, printre care si dialogul.

4. Libertatea Internet-ului este intangibilă.

Arhitectura deschisă a internetului constituie principala caracteristică a acestuia. Aceasta nu poate fi modificată pentru a proteja anumite interese comerciale sau politice, interese care sunt ascunse în cele mai multe situaţii în spatele unor presupus interese publice. Indiferent de motivul invocat, blocarea accesului la internet îngrădeşte libertatea fluxului informaţional.

5. Internetul este victoria informaţiei.

Până în prezent, mass-media, centrele de cercetare, instituţiile publice şi alte forme de organizare, interpretau informaţiile. Astăzi, fiecare persoană are posibilitatea de a-şi dezvolta propriul filtru utilizând informaţii de actualitate obţinute cu ajutorul, de exemplu, motoarelor de căutare. Persoanele fizice pot transmite informaţii privind propria persoană cu o uşurinţă fără precedent.

6. Internetul îmbunătăţeşte jurnalismul.

Prin intermediul internetului, jurnalismul are la dispoziţie un cadru nou în care îşi poate îndeplini rolul său social-educativ. Cei care vor să supravieţuiască în această epocă caracterizată de informaţie, trebuie să dispună de idealism, de noi metode jurnalistice şi de un sentiment de plăcere vizavi de exploatarea acestui nou potenţial oferit de către internet.

Iti recomand si : Internet manifesto – reactii in Romania

Jurnalismul trece printr-o perioadă critică. Chiar şi cei mai sceptici dintre jurnaliştii tradiţionali – de presă, radio sau tv au fost nevoiţi să recunoască faptul că se confruntă cu o schimbare inevitabilă. Nu este vorba doar de efectele crizei economice cu care ne confruntăm. Nu este vorba de efectele cu caracter întârziat ale jurnalismului la comandă. Nu este vorba despre calitate versus cantitate. Acum este vorba despre impactul pe care îl are internetul asupra jurnalismului.

„In urma cu cateva zile, un grup de bloggeri si publicisti germani au publicat o declaratie comuna, pe care au intitulat-o “Internet Manifesto“. Modul in care aceasta pagina s-a raspandit in toata lumea in doar cateva ore, starnind o dezbatere la scara mondiala in care s-au angajat deopotriva bloguri cu zece vizitatori pe luna si mari publicatii precum The Guardian spune, de fapt, mult mai multe despre internet decat au reusit sa adune cele 17 puncte ale declaratiei. Insa ceea ce incearca sa faca autorii nu este sa ne povesteasca despre internet, ci despre relatia dintre jurnalism si internet – adica una dintre zonele fierbinti ale cotidianului” îşi începea Manifestul Mircea Sarbu.

Am aşteptat şi tot aşteptat să văd şi reacţiile românilor pe această temă, dar … nu am găsit decât preluări sporadice ale articolului de pe hotnews.ro. Avem bloggeri care se consideră experţi în jurnalism online, cât şi bloggeri care ar face orice pentru câteva afişări în plus, dar când vine vorba de a lua o atitudine faţă de un subiect care ne priveşte pe toţi, preferăm să stăm şi să aşteptăm să ia alţii decizii. Asta mă deranjează cel mai mult la români.

Se pare ca negocierea parteneriatului dintre Yahoo Inc si Microsoft Corp se apropie de sfarsit. Cele doua companii au marit ritmul negocierilor ca urmare a situatiei financiare actuale, a normelor antitrust si a cresterii profitului raportat de catre Google.

Conform unui bloger din All Things Digital, reteaua controlata de Wall Street Journal, in prezent au loc discutii la nivel inalt intre reprezentantii celor doua companii. Un astfel de parteneriat este destul de complex, motiv pentru care fiecare aspect este analizat cu prudenta. Spre deosebire de anul trecut, cand sa incercat preluarea Yahoo Inc de catre Microsoft Corp, negocierile actuale se desfasoara in alte conditii. Acum se discuta despre stoparea declinului si despre o atitudine comuna fata de liderul Google. Ambele parti au nevoie una de cealalta, dupa cum afirma si blogger-ul sus mentionat.

Stabilirea unui termen de doar 2 saptamani pentru finalizarea negocierilor este o alta dovada a faptului ca acest parteneriat se doreste a fi incheiat cat mai repede cu putinta. Vom avea in curand un nou motor de cautare – microhoo.com sa yasoft.com ?!?

Google ofera acum posibilitatea inserarii in paginile web a unei casete Google News. Chiar daca Google News nu a fost inca lansat oficial si in Romania, exista si stiri preluate de pe meleagurile noastre, dupa cum se poate constata accesand googleblog.blogspot.com.

Google News a fost conceput din dorinta de a incuraja informarea din mai multe surse, cu privire la acelasi eveniment. De ex, daca la o lansare de carte participa 10 critici si fiecare scrie cate un articol, internautul are posibilitatea de a lectura 10 articole diferite. Parerile criticilor pot sa difere: unii o considera carte de duzina, altii se declara umiti de talentul scriitorului. Avantajul este enorm.

Dar ce ne facem daca la un eveniment se duce doar un singur ziarist care redacteaza un articol pe baza documentatiei puse la dispozitie de catre organizator, articol care este preluat ulterior de catre colegii de breasla? Vom gasi pe Google News de Romania mai multe copii ale aceluiasi articol?! Copierea de articole – partiala sau integrala, cu sau fara specificarea sursei, este o practica des intalnita in Romania zilelor noastre. Nu putini sunt cei care, din diferite motive, practica metoda CTRL C & V pentru a-si umple spatiile libere. Este o metoda foarte comoda, o metoda care iti ofera timp ca sa iesi cu prietenii la o terasa sau sa mai aduni cateva puncte la un joc online. O intalnim la buletinele de stiri, unde difera doar ordinea de prezentare. O intalnim in marile cotidiene, unde difera doar pagina in care este publicat. O intalnim la radio, unde difera doar timbrul vocal. O intalnim in info – web, unde difera doar sursa. O intalnim in blog-uri, unde unii uita sa mai specifice sursa. Putini mai sunt cei care au o parere personala.

Cu multi ani in urma, mi s-a spus ca un jurnalist trebuie sa scoata in evidenta senzationalul din cotidian. Consider ca avea dreptate. A fi jurnalist nu inseamna sa imi relatezi voit deformat un anumit eveniment, ci sa ma ajuti sa inteleg esenta acestuia. Google News a fost lansat in 2002. Acum suntem in 2009.