Tastând în paşi de vals … un, doi, trei / un, doi, trei… (ascult în căşti un playlist cu melodii de vals), am decis să accept o nouă provocare. De mic copil mi-au plăcut provocările. La început, părinţii au încercat să mă determine să mai renunţ la o parte dintre ele, dar … cu timpul, le-am câştigat încrederea. Le mulţumesc pe această cale pentru răbdarea de care au dat dovadă când le spuneam ce mi-am mai propus şi le promit că voi încerca să fiu la rândul meu răbdător cu proprii copii. Această trăsătură mi-a atras admiraţie, invidie, bucurii şi necazuri, dar îţi mărturisesc că nimic nu se compară cu bucuria pe care ţi-o aduce îndeplinirea unui vis mai deosebit.

Mai devreme sau mai târziu, faţă de cum îmi planificasem în primă fază, mi-am dus la bun sfârşit toate provocările în care m-am avântat.

Astăzi am acceptat o nouă provocare : să-mi aduc umila contribuţie la îndrumarea celor care utilizează internetul, conform unei deontologii.

Conform dexonline.ro – DEONTOLOGÍE s. f. 1. parte a eticii care studiază normele și obligațiile specifice unei anumite profesiuni. 2. teorie despre datorie, despre obligațiile morale. (< fr. déontologie).

Indiferent care sunt normele recomandate de către agenţiile de publicitate, indiferent de promovarea excesivă a reţelelor sociale, indiferent de conflictele dintre mass-media tradiţională şi jurnalism online, indiferent de deciziile clasei politice privind internetul, indiferent de incertitudinele privind corectitudinea informaţiilor postate pe site-uri oficiale, de fiecare dintre noi depinde dacă ne conformăm sau nu unor obligaţii morale. Deontologie nu reprezintă obligativitate, ci proprie conştiinţă.

Nu este uşor, dar nici imposibil.

p.s. dacă ar fi să accept reîncarnarea, aş spune că am păstrat câte ceva din cultura asiatică.